Amor

Nu vrei să îmi tai aripile şi să faci să crească la loc altele, mai mari?

Nu vrei să îmi scufunzi barca şi să îmi dai în schimb o corabie?

Nu vrei să îmi ştergi zâmbetul şi să îmi pui pe faţă un râs cristalin?

Da, o să rămân o vreme pe pământ şi nu o să mă mai pot înălţa către nori, dar după clipe, zile, luni, ani întregi petrecuţi pe uscat, aripile noi mă vor propulsa mai sus, mai sus...

Da, o să mă ajung pe fundul mării şi sirenele or să mă facă una de-a lor, dar după clipe, zile, luni, ani întregi petrecuţi departe de lumina soarelui, o să navighez cu mai mult drag, mai departe, mai departe...

Da, o să rămân cu faţa ştearsă şi nu o să mai exprim nimic pentru o vreme, dar după clipe, zile, luni, ani întregi petrecuţi sub mască, o să ofer lumii râsete şi o să fiu mai fericită, mai fericită...

Ai uitat cum e să zbori? Ai uitat cum e să simţi soarele mângâindu-ţi genele dimineaţa? Ai uitat cum e să râzi?

Aşteaptă câteva clipe, zile, luni, ani întregi... Aşteaptă...