1.
Dimineata. Soarele mangaie suav printre jaluzele o fata cu ochii inchisi. Parul rasfrant pe perna miroase a tigari. Aratatorul si mijlociul de la mana dreapta sunt ingalbenite- este fumatoare. Doarme adancita in vise, surazand usor. E goala. Complet goala. Asa o afiseaza soarele ce se intinde incet catre sani, apoi coboara spre abdomen, incalzind-o incet. Machiajul ii e intins. Se intoarce pe cealalta parte cu un suspin. Calcaiele sunt pline de bataturi – poarta tocuri. E frumoasa. Atat de frumoasa incat soarele o incalzeste din ce in ce mai tare…ii lumineaza trupul alb. Pe o masa din coltul camerei, rasturnate pe masa sunt doua pahare goale de vin. Dar goliciunea lor nu este la fel de frumoasa ca a ei. Sunt doua pahare, dar ea este singura. De afara , vantul aduce un miros citadin imbinat cu liliac – flori culese in ziua precedenta, tinute intr-un borcan. Ea surade, in vis. Pare cel putin fericita. Daca ai putea sa o vezi, te-ai indragosti pe loc de ea. De sanii perfect rotunzi, de abdomenul ei plat, de talia feminina, de parul ei negru, usor ondulat, de degetele subtiri, de unghiile lungi, de buzele pline. Are la gat un lantisor de argint cu un pandantiv. Il primise cu o seara inainte.
Dimineata. Soarele mangaie suav printre jaluzele o fata cu ochii inchisi. Parul rasfrant pe perna miroase a tigari. Aratatorul si mijlociul de la mana dreapta sunt ingalbenite- este fumatoare. Doarme adancita in vise, surazand usor. E goala. Complet goala. Asa o afiseaza soarele ce se intinde incet catre sani, apoi coboara spre abdomen, incalzind-o incet. Machiajul ii e intins. Se intoarce pe cealalta parte cu un suspin. Calcaiele sunt pline de bataturi – poarta tocuri. E frumoasa. Atat de frumoasa incat soarele o incalzeste din ce in ce mai tare…ii lumineaza trupul alb. Pe o masa din coltul camerei, rasturnate pe masa sunt doua pahare goale de vin. Dar goliciunea lor nu este la fel de frumoasa ca a ei. Sunt doua pahare, dar ea este singura. De afara , vantul aduce un miros citadin imbinat cu liliac – flori culese in ziua precedenta, tinute intr-un borcan. Ea surade, in vis. Pare cel putin fericita. Daca ai putea sa o vezi, te-ai indragosti pe loc de ea. De sanii perfect rotunzi, de abdomenul ei plat, de talia feminina, de parul ei negru, usor ondulat, de degetele subtiri, de unghiile lungi, de buzele pline. Are la gat un lantisor de argint cu un pandantiv. Il primise cu o seara inainte.
Lumina o face sa isi intredeschida ochii albastri. Un zambet ii lumineaza fata intr-un fel in care nici soarele nu poate sa o faca. Cauta cu mana dreapta caldura intre asternuturi. Dar nu o gaseste. Incruntandu-se, se ridica in capul oaselor.
-Andrei? Andrei!
Neprimind nici un raspuns, coboara din pat. Vede tricoul lui albastru si il ia, imbracandu-l. Il cauta cu privirea in camera.
- Andrei?
Nici un raspuns. Trece desculta din camera in camera, dar el nu e acolo. Ia telefonul din pantaloni si suna. Raspunde.
- Buna dimineata, drago.
- Hei...unde esti?
- Am coborat sa iau ceva pentru tine.
- Ce?
- E surpriza. Ajung sus imediat.
- Bine, te astept. Te pup.
- Pa.
Intre timp, merge in bucatarie si pregateste o cafea. Fata ei nu mai are puritatea ce o avea cand dormea. Pare mai degraba ganditoare. Cafetiera scoate un tipat scurt, care o trezeste din reverie. Isi toarna cafea intr-o cana rosie si ia o tigara. Se urca cu fundul pe masa si isi savureaza viciile, continuand sa viseze. Se intreaba care e surpriza lui, pe unde umbla, de ce nu era acolo cand s-a trezit. Se uita la ceas. Ora 8:43. Devreme. De obicei se trezea mai tarziu.
- Cine stie cand ajunge pe acasa. Apuc sa fac un dus.
Intra in baie, unde da nas in nas cu reflexia ei. Isi zambeste, se sprijina pe chiuveta si incepe un dialog.
- Uite ca ai reusit sa o faci si pe asta. Esti cea mai frumoasa( pupa oglinda), cea mai scumpa (o pupa iar) si cea mai desteapta (al treilea sarut).
- Totusi, nu a fost cam nedrept pentru ea?
- Nu, deloc. Pe el l-am vrut eu. Eu sunt cea care il merita. Iar el la randul lui ma merita pe mine.
- Totusi...
- Ma bag la dus.
A dat jos incet tricoul albastru, l-a mirosit, apoi l-a aruncat pe cosul de haine. A pornit dusul, apoi a intrat. A luat lufa, a pus putin gel de dus si a inceput sa se spele. Aburii fierbinti se condensau pe oglinda rece, care reflecta o imagine din ce in ce mai neclara. Incepu sa fredoneze o melodie numai de ea stiuta.
Andrei a intrat incet in casa. A auzit zgomotul apei din baie si a incercat sa fie cat mai silentios. A lasat cadoul pe masa din bucatarie si a mers tiptil catre baie. S-a proptit in usa
- Te-am auzit cand ai intrat in casa, spuse ea, chicotind.
- Credeam ca ...nu...
Nu a apucat sa isi termine fraza, caci ea s-a intors brusc cu fata la el, a iesit de la dus plina de spuma si si-a pus bratele in jurul gatului lui, sarutandu-l. Buzele ei moi se jucau cu buzele lui, iar bratele ei il strangeau tare. El si-a pus mainile in jurul taliei ei si o saruta apasat. Dupa ce s-au jucat sarutandu-se,ea a sarit inapoi la dus, chicotind.
- Stii ca ador zambetul tau, nu?
- Da. Stiu.
- Lasa-ma sa te privesc. Continua-ti dusul. Vreau sa imi umplu sufletul pentru totdeauna cu imaginea ta. Am nevoie de surasul tau ca sa pot trai.
- Da. Stiu.
- Te iubesc.
Ea s-a oprit iar. I-a zambit, apoi s-a intors din nou cu spatele la el.
- Da. Stiu.
Dupa cateva minute de liniste, in care singurul zgomot era cel al apei dusului, timp in care Andrei nu si-a luat ochii de la ea, apa s-a oprit brusc.
- Poftim un prosop.
I l-a oferit zambind. Ea l-a luat si s-a sters incet, privindu-l cu coada ochiului cum o admira.
- Si care e surpriza?
- Vino si o sa vezi.
Dupa ce si-a infasurat prosopul in jurul trupului, a sarit iar la gura lui. Dupa un alt sarut, l-a luat de mana.
- Hai. Arata-mi.
Au mers in bucatarie. Pe masa era o chitara.
- Simteam nevoia sa cant. Am vorbit cu Cipri sa imi imprumute chitara. Si ti-am scris un cantec.
- Sa stii ca la asta nu ma asteptam, zise ea lasandu-l de mana. Hai ca iti fac si tie o cafea pana prinzi curaj sa mi-l canti.
- Crezi ca am nevoie de curaj ca sa iti cant? Am mult mai mult de atat. Am iubire. Am dragoste. Am muza in fata. Ti-as putea canta sute, mii de cantece, fara sa am nevoie de pregatiri.
- Da. Stiu.
Dupa un scurt moment de tacere, ea a luat o tigara, a aprins-o si ii zambea.
- Sa te aud.
Andrei si-a dres vocea, a luat chitara si a inceput.
In intunericul noptii straluceai goala
Cu capul rezemat la mine in poala
Si ochii tai imi vorbeau enigme si minuni,
Povesti parca culese din alte lumi.
De iubirea noastra se mirau stelele
La frumusetea ta se-nchina ielele
Iar la trupul tau gol eu ma inchin
Asemeni acelor pahare sticlei de vin.
Din povesti esti rupta tu, a mea fata...
Din basme care incep cu “ A fost odata”
Alba ca Zapada e nimic pe langa tine
Iubirea ta adanc o simt in mine.
Cantece-ti cant pan-o sa mor
Tie, fetei pe care-o ador.
Te iubesc pana la Luna si-napoi.
Lumea e creata doar pentru noi doi
Cu fiecare sarut tu imi dai noi vise
Ca unui adolescent. Calcaiele-mi aprinse
Doar dupa tine alearga
Acum, si pentru viata-ntreaga.
A incheiat cu niste acorduri simple si cu ochii umeziti de lacrimi.Fata i-a prins capul in palme si a inceput sa il sarute iar.
- Frumos cantec. Imi place.
- Multumesc. Ti l-am dedicat cu cel mai mare drag.
- Da. Stiu.
A tras un fum, apoi i-a intins tigara lui.
- Poftim! Eu nu o mai vreau.
I-a luat gingas tigara din mana si i-a sarutat degetele ingalbenite.
- Eu trebuie sa plec sa ma intalnesc cu Alex.
- Nu mai stai cu mine?
- O sa ma intorc la tine.
- Cand?
- Curand.
- Fii mai precisa, te rog.
- Pai o sa dureze maxim doua ore...trebuie sa trec si pana acasa.
- Dar mi-ai zis ca o sa stam impreuna astazi...Nu poti sa il vezi alta data?
- Nu. I-am promis ca ne vedem astazi.
Intre timp, ea se apropia incet de el si se intindea pisicoasa catre buzele lui. Il cuprinse in brate si il saruta pe gat, stiind ca acesta era zona lui erogena. El mormaia si genunchii ii tremurau intr-un mod groaznic. Respiratia si pulsul erau din ce in ce mai accelerate.Statea sprijinit de dulap. Ea l-a cuprins cu bratele, continuand sa il sarute pe gat.
- O sa ma intorc curand, zise ea printre sarutari.
Cu vocea tremuranda, Andrei ii raspunse
- Bine, am incredere in tine ca vei reveni.
- Da. Stiu.
S-a indreptat cu pasi molcomi catre dormitor, unde si-a imbracat incet hainele, stiind ca Andrei o priveste cu sete. Se imbraca incet, gratios, asemeni unei streapteause de gheata care se topeste incet sub privirile inflacarate ale barbatilor ce o privesc cu sete, asteptand sa bea din apa acesteia. Isi mangaia picioarele perfecte in timp ce isi ridica dresurile. El o vedea perfecta, ca o poveste de dragoste.
- Stii, scumpo, incerc sa caut cuvinte care sa iti descrie frumusetea, dar in zadar caut in colturile umplute cu praf ale mintii...nu le gasesc. Nu meriti cuvinte mediocre. Nu meriti sa te insult zicandu-ti ca esti frumoasa. Iar ochii tai...isi schimba mereu culoarea de la gri deschis la verde.
El statea sprijinit de usa
- Te iubesc. Nu credeam ca un singur suras poate sa opreasca Pamantul din miscarea sa.
- Eh, vorbeste filozoful din tine. Nu sunt atat de perfecta precum crezi. Am defecte. Multe.
- Da, dar acestea pier in fata calitatilor tale. Pier ca fumul...dispar.
Ea zambea in timp ce isi punea tricoul. Il privea in ochi. Apoi, s-a apropiat de el, cuprinzandu-i gatul cu bratele. El a prins-o de talie, vrand sa o sarute, dar ea i-a prins elasticul din par si i l-a scos.
- Am nevoie de un elastic. Nu m-am spalat pe par, caci stiam ca trebuie sa plec.
L-a sarutat pe nas si s-a indreptat spre usa
- Am plecat.
- Sa ai grija de tine.
Ea a iesit grabita. El a ramas in tocul usii, cu un zambet pierdut, un zambet trist. Dupa cateva clipe de visare, i-a sunat telefonul. Era Ioana. A raspuns.
- Da, iubita?
2.
2.
Camera iti aduce aminte de un adolescent. Patul nefacut; peretii plin de poze si articole rupte din reviste; dulapul pe jumatate gol; haine pe podea; un birou incarcat de carti, caiete si lucrusoare aparent nefolositoare: lumanari, farduri aruncate pe ici, pe colo, piepteni, casti, cd-uri, genti, un laptop prafuit.
Intr-un colt de camera, ea sta,imbracata intr-un halat de baie, cu parul ud, scriind intr-un caiet.
“Gata. M-am hotarat. Vreau sa il am pe Andrei si o sa il am cu orice pret. Ce are Ioana mai bun decat mine? Absolut nimic. Ba dimpotriva, Diana mi-a spus ca ea este mult mai urata decat mine...Doamne...gandesc ca un copil...
Oricum, cu cine altcineva as putea fi? Doar zambetul lui ma face sa tresar, doar vocea lui este muzica pentru urechile mele, doar privirea lui e asemanatoare ingerilor. Iar vremea de afara e mult prea frumoasa ca sa stau singura toata ziua. El va fi ocupatia mea. De astazi. Pana la sfarsit.”
A inchis caietul care avea pe coperta mazgalit cu mai multe culori “ Lolita”.
Nu s-a nascut cu acest nume. Multi nu ii stiu numele adevarat. Doar ca atunci cand era mica, o matusa a alintat-o astfel, si asa a ramas. Ei ii placea enorm aceasta porecla. O facea sa fie increzatoare, puternica si ambitioasa. Ea de mica lupta pentru ceea ce vroia. Si acum va lupta pentru el.
Trebuia sa se pregateasca temeinic pentru intalnirea cu Andrei. S-a jucat o vreme , semnandu-se “ Miss L.” pe diverse profiluri de retele sociale, iar acum l-a convins sa se intalneasca, la ora 8 seara, la intrarea in parc.
Era 6 p.m.. A inceput prin a-si alege hainele. Se va imbraca simplu: ciorapi plasa, bocanci, fustita cu imprimeu scotian si un tricou negru, decoltat. Dupa ce si-a vopsit si unghiile in rosu si negru, cu modele ce pentru multi pareau rupestre, si si-a pus un machiaj simplu, dar de efect, a trecut la par. Tot timpul avea aceasta problema...nu stia cum sa isi prinda parul. Si tot timpul ajungea sa isi poarte parul curgand rauri peste umerii care erau, in majoritatea cazurilor, goi. Putin parfum, si o ultima imbarbatare in oglinda...masca venetiana pe fata – asa a stabilit cu Andrei ca o va recunoaste- si a plecat.
Drumul pana la parc ii lua de obicei in jur de 20 de minute, insa de data asta l-a facut in 10. Ajunsa in fata parcului, s-a uitat la ceas: 7.40. Era inca devreme. Si-a scos o tigara si a inceput sa o fumeze – ea nu era o simpla fumatoare, ea avea o relatie cu tigarile. Tot – de la felul in care le aprindea, pana la cum le stingea – era o arta. Iar fiecare inspiratie incarcata de fum o simtea undeva...mai presus de corp. Fiecare expiratie erau demonii extradati din sufletul ei. Tigarile ii vorbesc – nu e ea nebuna. Tigarile ii reamintesc ca ea exista in aceasta lume doar pentru ea – si pentru nimeni altcineva, iar dorintele ei sunt mai presus decat dorintele oricui. E fericita cand fumeaza. Scapa intr-o lume cu flori de tutun si norisori de fum, iar acolo nu exista decat dependenta de fericire.
Cu un ultim fum, il vede pe celalalt trotuar. Se preface ca nu il vede. El o zareste si trece neregulamentar. Alearga zambind unei masti venetiene inconjurate de valuri de par negru. Ajuns in fata ei, ii intinde mana, spre a face cunostiinta. Ea isi pune un zambet pe fata, se incurajeaza ca va fi bine, si intinde la randul ei mana :
- Andrei.
- Miss L. , admiratoarea ta secreta.
- Imi pare bine, domnisoara L.
- Si mie.
- Vrei sa mergem sa ne plimbam putin?
- Da...si dupa, ne oprim la o terasa, bem ceva.
- Desigur, domn’soara misterioasa. Totusi, care e numele tau?
- Lolita.
-Ah, frumos nume.
- Multumesc. Stii ce inseamna?
- In pare parte da, stiu. Totusi ,pentru tine ce inseamna?
- Pentru mine inseamna tot ce nu inseamna pentru ceilalti.
- Fii mai precisa, te rog.
- Bine. Ce iti inspira tie numele “ Lolita”?
- O copila, de regula minora, ce a avut de suferit de pe urma unui adult.
- Da, asta este conceptia generala. Insa eu, prin numele meu inteleg altceva. Un spirit vesnic tanar asociat unui corp de femeie capabil sa iubeasca la nesfarsit acelasi trup de barbat.
- Interesant...
-Multumesc.
Pierduti in povesti si filosofii despre nume, cer, flori, arta, parinti si muzica, nu au simtit vremea trecand. Ora 24 i-a prins pe o bancuta din parc. Dupa ore bune in care Lolita a refuzat sa isi dea jos masca vieneza, Andrei a venit cu o intelegere.
- Uite, daca iti dai jos masca, iti dau orice vrei tu.
-Chiar orice?
-Absolut orice?
-Si daca iti cer un lucru imposibil?
- O sa il fac posibil.
-Si, asa, de curiozitate, cam ce ai vrea sa imi oferi?
- Ma gandeam la un sarut.
- Chiar atat de ieftine sunt sarutarile tale?
- Nu pot spune ca sunt ieftine, doar cer un lucru destul de important in schimb.
- Este atat de important pentru tine sa imi vezi fata?
-Da.
- De ce?
- Pentru ca am petrecut aceste ultime ore vorbind cu tine cate in luna si in stele. Si am realizat ca nu esti o fata ca oricare alta. Tu gandesti intr-un mod diferit, mult mai deschis, si nu iti este frica de schimbari.Stii, ma simt ca si cum as vorbi cu...Cenusareasa.
Amandoi au inceput sa rada. Insa Andrei s-a oprit brusc, i-a prins capul cu mainile, si a sarutat-o.
3.
Lolita astepta pe banca din fata blocului lui Andrei. Era undeva in jurul orei 21.00. Statea pe bancuta,cu castile in urechi, leganandu-si plictisita picioarele. De fapt, nu era plictisita. Era emotionata. Entuziasmata. Andrei a chemat-o la EL acasa. S-a imbracat in graba si a ajuns aici, in fata blocului. Tigara, ah, binecuvantata tigara i-a usurat asteptarea de sute de ori. A mai ajutat-o sa piarda putin din timpul ce trecea incet, apasator. Dupa ce si-a terminat tigara, nu au trecut nici doua minute, ca Andrei a iesit grabit din bloc.
- Trebuia sa suni la interfon.
- Nu, am vrut sa te scot putin din casa. Sa ne mai plimbam putin.
Ea si-a scos incet castile din urechi si s-a ridicat pisicoasa, imbratisandu-l. El zambea larg in timp ce o imbratisa. Dupa care, i-a prins capul cu mainile si a sarutat-o. Cat ii placea ei cand o prindea astfel pentru a o saruta...Doamne, cat ii placea... Ii placea atitudinea lui, palmele lui pe fata ei, mirosul lui, felul in care se apropia de fata ei, apoi sarutul... Sarutul era un strop de magie. Buzele lui moi si calde apasandu-le pe ale ei, ritmul in care respira... Iar ea...ea se pierdea total. Mainile ii cadeau pe langa corp si era total neputincioasa.
Dupa sarutul mult mult ravnit, ea se trage brusc din fata lui.
- Hai sa ne plimbam putin.
- Hai.
A prins-o de mana si s-au pierdut incet pe aleea luminata pe ici, pe colo de cate un felinar. Aerul era cald, avea un miros obosit, de liliac. In dreptul unei tufe plina de lilieci albi, Andrei s-a oprit brusc si a rupt cateva flori, pe care i le-a dat Lolitei.
- Uh, deci ai planuri mari cu mine...esti cam romantic.
- Nu pot sa zic ca sunt un romantic. Cred doar ca meriti un buchet de flori.
- Atunci de ce nu mi-ai luat trandafiri?
- Pentru ca liliecii ti se potrivesc mai bine.
- Cum asa?
- Ei bine, majoritatea fetelor prefer trandafirii... tu meriti ceva mai special, mai aparte. Iar trandafirii ii gasesti oricand, pe cand liliecii doar in perioada asta speciala a anului...in plina primavara.
- Ti-am spus eu ca esti romantic. Ma astept dintr-un moment in altul sa ingenunchezi cu un inel in mana.
- De fapt, am ceva pentru tine. Dar e sus, l-am uitat sus.
- Poftim? Ce anume?
- Hai ca nu vreau sa stric surpriza...
- Te rog spune-mi...
- Uite, acum ti-am dat florile, asa ca mai ai putina rabdare pana sus.
- Bine, doar de dragul tau.
Au facut o plimbare scurta in jurul cartierului, dupa care au urcat sus. Andrei a descuiat usa, a deschis-o si a poftit-o inauntru.
- Dupa dumneavoastra, domnisoara.
- Multumesc, domnule.
Apartamentul lui era unul foarte simplu. Primul lucru ce l-a simtit a fost mirosul. Un miros placut, usor, mirosul lui. Peretii erau de un albastru pal, iar prima camera din hol era bucataria. Una simpla, cu mobile veche, alba si o masa mica in mijloc. Pe pereti atarnau tablouri ce ilustrau diverse instrumente musicale si cateva poze cu familia lui. Un covoras lung, visiniu conducea catre dormitorul lui.
- Simte-te ca acasa.
- Deja ma simt ca acasa. Imi place aici. Are un aer foarte comun, si nu o zic intr-un sens rau. E tipul de apartament in care te simti bine pur si simplu. Sau cel putin, eu ma simt bine.
- Multumesc, scumpa mea.
I-a prins capul cu palmele si a sarutat-o parinteste pe frunte. Dupa care s-a dezbracat si dezcaltat si s-a dus spre frigider.
- Te rog du-te in dormitor si fa-te comoda. Asteapta-ma acolo.
Lolita si-a pus un zambet fermecator pe fata si dupa ce si-a dat jos paltonasul l-a rugat pe Andrei sa ii dea o vaza in care sa puna liliecii proaspat culesi.
- Nu am nici o vaza destul de mare, spuse el rusinat.
- Eh, nu e nici o problema. Nu ai vreun borcan?
- Acum serios, chiar vrei sa pui florile in borcan?
- Pai decat sa ma trezesc dimineata si sa le vad moarte, mai bine ma trezesc inconjurata de mirosul lor, si in plus, daca o sa dorm invaluita de aroma de liliac, probabil o sa dorm mai bine, nu crezi?
- Ba da... Ai dreptate. O sa aduc un borcan cu apa in dormitor. Asteapta-ma acolo.
Cu pasi marunti, Lolita s-a indreptat spre dormitorul lui Andrei , admirand toate pozele de pe peretii holului ce duceau catre acesta. Dormitorul era o camera mare, cu un pat imens in mijloc, un birou mic intr-o parte, cu peretii de un galben inchis, linistitor. La fel ca in bucatarie si in hol, peretii erau plini de poze. O anumita poza i-a atras atentia: era Andrei ce tinea in brate aproape de el o fata roscata, putin mai scunda decat el, care il saruta pe obraz. Pareau apropiati.
- Am adus vin si pahare, spuse Andrei intrand pe usa. Ma duc sa mai aduc si borcanul cu apa pentru flori si trebuie sa iti dau si surpriza ce o am pregatita pentru tine.
- Uh! Abia astept sa vad ce mi-ai luat. Pana te intorci, am sa torn vinul in pahare.
Nu a durat mai mult de doua minute si Andrei era inapoi in camera, tinand paharul de vin intr-o mana si o cutiuta de carton rosie, cu o fundita alba in cealalta mana.
- Uite, iubito, asta este pentru tine. L-am ales cu gandul ca o sa iti placa.
- Ah, multumesc mult, scumpule,dar nu era nevoie.
- Ei bine, nu este nevoie de nici o ocazie speciala sa iti ofer cate o mica atentie. Poftim, sper sa iti placa.
Cu ochii sclipind, Lolita i-a luat cutiuta din mana, desfacandu-i fundita incet. A deschis cutiuta si a vazut inauntru un lantisor de argint cu un pandantiv din piatra rosie, stravezie, ce era sustinut de o retea eleganta de spirale de argint. Andrei a scos lantisorul din cutiuta si a intrebat-o daca vrea sa i-l puna in jurul gatului. Ea i-a raspuns tragandu-si parul la o parte si intorcandu-se cu spatele la el. Andrei i-a pus lantisorul la gat si a strans-o in brate. Au urmat cateva clipe silentioase, clipe ce pentru ea erau de nepretuit.
- Hai sa ciocnim paharele de vin, spuse ea intrerupand brusc linistea.
Andrei a luat paharul zambindu-i Lolitei. Ochii ii sclipeau de bucurie. Era fericit cu fata asta...
- Pentru noi, spuse Lolita.
- Pentru noi.
Au ciocnit paharele de vin, apoi au sorbit fiecare cate o gura din vinul rosu, dulce. Lolita s-a asezat pe pat, privind peretii. Andrei o privea zambind.
- Imi place ca ai multe poze.
- Ei bine, spuse Andrei asezandu-se pe pat langa ea, foarte multe sunt poze ce le-am facut chiar eu.
- Impresionant. Mai ales acea poza, spuse Lolita, aratand catre o poza mare, A4, care ilustra o femeie complet goala, cu parul roscat, care statea intinsa pe jos,iar fata ii era acoperita de o esarfa transparenta,albastra, in cadere.
- E una din pozele mele preferate. Si am avut noroc ca mi-a iesit relativ repede. Modelul a fost cooperant. Apropo, cred ca si tu ai fi un model perfect.
- Hmm, ai aparatul aici? Am chef de poze.
- Da, il aduc imediat.
