Forte proaspete, minte obosita.

E greu sa exprimi stari in cuvinte. E cu atat mai greu cu cat stii ca un gand ce il poate bucura pe unul, il poate rani pe un altul. Toti din jurul meu sunt demoni. Nu e nimeni inger. Toti sunt malefici. Mai mult sau mai putin malefici, dar malefici raman. Sunt stele decazute, caci au pacatuit nesatisfacandu-si trebuintele in totalitate. Omul e nascut pentru a fi egoist. Si nimeni nu e in totalitate egoist pentru ca toti iubesc. Nu zic ca nu e bine sa iubiti, zic doar ca sunteti cu totii niste demoni.

De ce?
Pentru ca iubiti, iar iubind raniti. Egoismul vostru iese la suprafata doar atunci cand capatati o totala incredere in persoana pe care o iubiti. Iar aceasta incredere nu face bine, deoarece uitati sa faceti lucrurile marunte de care un partener de viata are nevoie pentru a fii fericit. Eu zic sa nu aveti incredere in nimeni si sa va comportati cu toti ca si cand ar fii niste papusi cu sfori fragile, de panza de paianjen. Poate asa o sa fiti mai fericiti.

Pentru ca nu va iubiti pe voi, iar neiubindu-va nu ii iubiti pe ceilalti.

Pentru ca nu sunteti egoisti intr-un sens bun al cuvantului iar egoismul vostru raneste mai mult decat orice arma ar putea-o face vreodata.

Pentru ca ziua ce o aveti in fata o distrugeti cu materialism in loc sa zambiti soarelui.

Eh, suntem oameni si avem defecte, iar degeaba urlu eu pe un amarat de blog sa facem o lume mai buna. Pentru ca, la fel cum zicea MJ...." I'm starting with the man in the mirror"