Histoire d'amour- Capitolul 4 (2)

El o privea din bratele lui si ii zambea gandindu-se ca este mai mult decat isi putea dori oricine vreodata.

Sirena

"C'est qu't'as pas l'droit à l'erreur quand t'écris un texte d'amour."

Pe lângă surâs și ăe lângă lacrimile vărsate, este un izvor de fericire, ce mai seacă din când în când. În jurul taliei subțiri și a părului șaten ce se scaldă în brize sărate, se scaldă un om ce se luptă cu valurile pentru a aduce puțină fericire lui și ție.

Sărută omul ce se scaldă în ape adânci doar de dragul tău. Întinde o mână celui ce nu știe să înnoate, dar care riscă doar ca să fie în apă, alături de tine. Ajută ochii plânși să se închidă ca să se odihnească câteva clipe.

Zâmbește celui ce îți arată drumul bun și care îți oferă explicații simple în probleme complicate. Oferă o lacrimă celui ce e alături de tine,căci de când el îți e aproape, nimic nu s-a schimbat, dar totul e diferit.

Nu îți cere iubire, cere doar să continui să îi oferi ceea ce i-ai oferit până acum.

Nightwing

După cum unii știu și alții nu prea, am trupă!

Suntem la început, anul acesta ne-am pus încet-încet pe picioare... Și undeva în octombrie-noiembrie o să începem probabil cântările.

Numele e inspirat din numele meu, și anume Nightwing.

Am deschis și o pagină de Facebook pentru puțină promovare, pentru a ține curioșii updated cu evoluția și așa mai departe. Vă invit să ne placeți, cu toate că suntem noi. Promitem că o să ne ridicăm la înalțimea așteptărilor!!

Timp

Ochi ca de smarald.

Buze ce trag puternic din țigară.

Fum pierit în nori.

Vorbele ce urmează o să doară.

Azi pierim noi doi.

Și șoaptele spuse nu mai au valoare.

Ieri eram copii.

Dar ieri a trecut și astăzi doar doare.

Prunci dați în leagăn.

Bucuria se citește-n ochii lor.

Adulți fără vise.

Unde-i copilul ce-mi place să-l ador?

Mâine vine iar.

Dar mâine voi fuma doar singură țigara

Azi în fața mea...

A plecat trenul, dar a rămas gara.

Scuip sânge verde.

Mi s-a acrit de atâtă durere.

Închid ochii, căci...

Ochii mei prea-plânși nu mai au putere.

Zâmbet, unde ești?

Unde s-a dus ieri cu fericirea mea?

Lacrimi...voi muriți!!!

Am țigara și o ceașcă de cafea.

Chiștoc

Povestea începe când ai o țigară și un foc.

Ținând țigara între buze, o aprinzi. La început un nor de fum gros, așa-zisul urlet, se ridică spre cer. Și-a dat duhul. Continuă să ardă alimentată de oxigen și din este ce în ce mai fierbinte cu ajutorul unor inspirații adânci. Și arde, și arde... Și lasă scrum... Scrum... Și urlă cu fum... Cu fum...

Într-un final, după o scurtă perioadă măsurată în minute, timp în care a oferit puțină fericire fumătorului, se arde de tot. Ce contează că ea a ars și a fumegat atâta vreme, cât timp fumătorul a primit o mică doză de serotonină?

Rămâne un chiștoc înconjurat de scrum ce urmează să fie aruncat în gunoi.

Privind situația prin fum, nu așa e și cu prieteniile?

Histoire d'amour- Capitolul 4 (1)

Am postat aici primele 3 capitole pentru a fi citite cu usurinta. Capitolul 4 incepe cam asa...

A trecut mai mult decat credeau oricare dintre cei doi ca o sa treaca. O perioada mai mult decat fericita pentru el... O perioada mai mult decat se putea ea astepta. O lume interzisa celorlalti, o lume proprie, un Univers separat unde soarele apune doar ca ei sa vada un apus, luna lumineaza doar pentru a le face pielea sa straluceasca, rasaritul ii pandeste si Soarele rosiatic devine din ce in ce mai alb doar pentru a se contempla unul pe celalalt. O mare si lunga perioada in care s-au iubit cat altii intr-o viata si si-au dat seama ca sufletele pereche nu exista doar in povesti, ci si in viata reala. Sufletele pereche nu se ascund dupa perdeaua de la dus din baie, ci traiesc acolo. Sufletele pereche cad impreuna si se ridica incet unul tragandu-l pe celalalt sus...si mai sus...Unde ii duce iubirea? In acelasi loc mirific, de fiecare data... de fiecare data.

Au trecut doua luni cu sute de suisuri si milioane de coborasuri. Sute de zambete si lacrimi de fericire. Lolita si Andrei erau mai fericiti decat erau toti oamenii din lume. Era mai putin de o saptamana pana la ziua lui de nastere, iar ea gasise cadoul perfect.

In data de 8, cu o zi inainte de ziua lui, ea il astepta in apartamentul lui. Seara, el a gasit-o la fel cum o gasea deja de la o vreme incoace. Imaginea perfecta, rasfatul lui zilnic: ea, cu o tigara pe jumatate fumata in mana. Ochii rimelati, picioarele goale, parul curgand rauri pe umerii strajuiti de bretelele maieului, zambetul ce il intampina la fel si diferit de fiecare data, ochii adanci si iubirea ce se simtea intens in aer.

-Salut! Te asteptam.

El a salutat-o cu un sarut patimas...cu acelasi foc ca de fiecare data.

-Esti obosit? Vrei sa mananci? Am avut o tentativa sa gatesc...nu stiu cat de bine mi-a iesit, dar te las pe tine sa imi dai nota. Am pregatit pui la cuptor...sau cel putin am incercat.

El o privea din bratele lui si ii zambea gandindu-se ca este mai mult decat isi putea dori oricine vreodata.

Rece

Hei, tu... Inimă de gheață!

Doare să iubești?

Hei, tu... Om fără față!

De ce nu te îndrăgostești?

Lolita și Andrei... Un cuplu ce au rămas suspendați în aer din lipsa timpului autoarei, dar las' că povestea lor o să reînvie. Cât de curând..

Magicul tu

Îmi plac diverse lucruri la tine.

Îmi place sclipirea din ochii tăi, felul în care respiri când dormi, zâmbetul plin de drag ce mi-l oferi în schimbul zâmbetului meu.

Știu că nu o să mutăm munții din loc, nu acesta este scopul nostru.

Știu că nu o să ne promitem credință eternă în fața unui preot, căci credința nu așa se jură.

Știu că nu o să ne oprim din a râde unul de celălalt, căci nu ne place să fim prea serios.

Știu că poate nu o să dureze o veșnicie, căci timpul zboară mult prea repede ca să-l putem măsura în veșnicii.

Sărutări calde ce încălzesc pereții reci. Roșeața din obraji ce trădează o ușoară urmă de jenă.

Cântări în baruri, prin parcuri, prin păduri.

Lasând faptele să vorbească, comunicăm mult mai direct sentimentele.

De ce ne-am plimba prin parc sub soarele dogorind, când, străjuiți de soarele ce răsare, străbatem un întreg bulevard ținându-ne de mână?

Narcis

Cauti in zadar un locsor in care sa te pierzi pret de cateva secunde, cateva minute...

Scuipi tot raul.

Apoi, gasesti un colt de rai. O camera care cuprinde sentimente, trairi, intamplari asemanatoare tie. Si vezi ca nu esti singurul care are pe umeri o corvoada de stres.

E cuvinte. Sunt o stare.

Inotam cu pasarile si zburam cu pestii.

Reteta fericirii e una simpla.

Condimentarea ei, insa, e un procedeu mai greu.

Cand e prea dulce, cand e prea sarata.

Poate ca intr-o zi o sa gasesti dozele perfecte de sare si piper.

Fa ca acea zi sa fie cat mai aproape.

Si o sa fii fericit... ca mine.

Șșșșșt

Ia-mă de braț și trage-mă în sus. Ridică-mă din golul în care am căzut de prea multă vreme. Nu îți face griji, nu o să orbesc de la puternica lumină de afară, căci o visam mereu.

Cristale topite de zahăr... Mâini reci. Buze fragile. Picioare crăpate de frig. Piele albită. Îmi e dor de soare și de petele de culoare ce i le dă pielii mele.

Scoate-mă din anonimat!

Am căzut aici în timp ce alergam după lumină... Capcană astupată cu frunze.

De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, cei ce fugeau după lumină alături de mine m-au împins aici. Da... Așa e... Aș putea să ies și să-i arunc în golul gândurilor lor negre... Dar... îi las așa... Să vadă răii... Că un biet copil are inima mai bună decât au avut-o ei...